Populație și servicii publice

Împreună, călătoria noastră va fi mai ușoară

Din punct de vedere demografic, populația stabilă a înregistrat creștere în 1 UAT (Gilău, +5,88%) și scădere în celelalte 13 UAT, variind între 0,05% (Aghireșu) și 20,59% (Mărgău). Populația a întinerit în 1 UAT (Izvoru Crișului, -1,06%) și a îmbătrânit în celelalte cu minim 0,46% (Sâncraiu) și maxim 10,28% (Rîșca). În cadrul teritoriului există comunități mixte, cu grupuri de cetățeni de etnie română, maghiară și romă. Excepție fac comunitățile în care populația este preponderent maghiară (Sâncraiu, Izvoru Crișului) și cele montane (Beliș, Măguri-Răcătău, Mărgău, Mărișel, Rîșca), din ambele tipuri lipsind grupurile de romi (cele din urmă au grupuri sezoniere de romi, care colectează flora spontană). În aproape toate comunitățile mixte (Aghireșu, Gilău, Huedin, Mănăstireni, Săcuieu), doar numărul romilor a crescut[1]. O problemă a comunităților de etnie romă este lipsa capacității administrative – în teritoriu există aproximativ 2.900 persoane de etnie romă și un singur expert local pe această temă, în orașul Huedin (care are o comunitate romă de 1.057 membri). Mai mult, una din comunitățile de pe teritoriul GAL (din Călățele) e listată comunitate HIGHPROB[2], și se conturează 2 zone cu comunități aflate în risc de excluziune socială (marginalizare): Gilău-Căpușu Mare (comunități mari de romi)-Măguri Răcătău (rata 6,1-<12%, marginalizare la medie), respectiv Săcuieu (rata 12-<24%, marginalizare peste medie)-Călățele (rata 6,1-<12%, marginalizare la medie)[3]. Rata șomajului sunt sub media națională (4,90%, înregistrată în Decembrie 2015[4]) în 9 UAT (între 0,94% în Gilău și 2,85% în Rîșca) și peste media națională în 4 UAT (între 5,34% în Mănăstireni și 8,04% în Beliș). Din punct de vedere al asistaților social, aceștia variază între 0,30% (Sâncraiu) și 5,20% (Beliș). Procentul populației stabile active variază între 28,31% (Călățele) și 51,36% (Rîșca), cu o medie la nivel de teritoriu de 38,28%, iar domeniul de activitate majoritar este cel al serviciilor pentru 4 UAT (Aghireșu, Gilău, Huedin și Sâncraiu) și agricultura pentru celelalte.

D.p.d.v. al educației, numărul persoanelor cu studii liceale a crescut în 11 UAT (excepție Călățele, Huedin și Mărgău), iar numărul absolvenților cu studii superioare a crescut în toate UAT. Rata de analfabetism a scăzut în aproape toate UAT (excepție Beliș, Huedin, Izvoru Crișului), iar majoritatea analfabeților sunt de gen feminin în 13 UAT (exceptând Huedin). Sistemul educațional cuprinde 7 unități preșcolare (322 de copii), 22 de școli primare (536 elevi), 17 școli gimnaziale (2.146 elevi), 3 licee (2.707 elevi)[5]. 5 UAT nu au biblioteci, iar cele existente au capacitate redusă în ceea ce privește sălile de lectură, documente și, în consecință, un număr mic de utilizatori. În teritoriu există 2 terenuri de sport (0 omologate), 4 săli de sport (2 omologate) și peste 30 de cămine culturale.

Teritoriul GAL nu stă bine în ceea ce privește serviciile de sănătate, accesul la medicii specialiști fiind limitat atât numeric – 26 de medici primari răspândiți pe tot teritoriul, 28 de medici stomatologi răspândiți în 10 UAT, 25 de farmaciști răspândiți în 8 UAT[6] – cât și spațial, majoritatea cabinetelor fiind în reședința de comună. Acest lucru face dificilă practicarea unui serviciu medical preventiv, de cele mai multe ori bolnavii deplasându-se la medic doar în cazurile foarte grave, rezultând costuri ridicate atât pentru pacient, cât și pentru sistem. De asemenea, în teritoriu nu există centre de permanență sau servicii pentru situații de urgență (necesare mai ales specificului montan al teritoriului).

D.p.d.v. social, teritoriul GAL găzduiește: 1 Asociație de Comune, 8 ADI, 3 ONG de dezvoltarea rurală, 11 ONG culturale, 13 ONG sociale, 1 ONG de mediu, 7 ONG de turism, 10 asociații de cultivare plante, 26 asociații de creștere animale, 1 asociație de piscicultură, 2 asociații de apicultori, 20 de composesorate. Nu există ONG în domeniul educației sau sănătății. Cantitativ, există sectoare foarte slab reprezentate (educație, sănătate, mediu) și bine reprezentate (cultură, social, turism, creștere animale/ albine/ cultivare plante/ exploatare forestieră). Însă aceste concluzii sunt formulate pe baza numărului de organizații, nu a activităților sau a impactului. În ceea ce privește dezvoltarea comunitară, impactul ADI-urilor e moderat (proiecte în valoare de 11.448.657 RON), impactul ONG este moderat, motivul citat fiind lipsa resurselor umane și financiare, iar impactul asociațiilor profilate pe sectorul primar este redus, cauza citată fiind lipsa capacității organizaționale.

Capacitatea administrațiilor locale diferă pe mai multe variabile: o evaluare a fost solicitarea unor date privind numărul de IMM-uri din UAT, solicitări la care unele au răspuns aproape instantaneu cu date exacte, pe când altele au declarat că nu au o evidență a IMM-urilor, sau nu au răspuns deloc. O altă variabilă este capacitatea de absorbție a fondurilor europene, și ea diversă între UAT: există de la UAT care nu au accesat fonduri europene (Mănăstireni, Mărișel, Rîșca), până la UAT care au avut 3 proiecte (Gilău, Săcuieu); din punct de vedere al valorii totale accesate, teritoriul variază de la 0€ la peste 3,5 milioane € (Săcuieu); din punct de vedere al domeniului de intervenție, majoritatea banilor (peste 90%) au fost cheltuiți pe infrastructură și restul pe turism; din punct de vedere al latenței accesării, există UAT care au accesat fonduri aferente 2007-2013 încă din 2008 (Călățele, Măguri-Răcătău, Săcuieu, Sâncraiu) și altele care au aplicat abia în 2011 (Mărgău). În mediul privat, fiecare UAT a avut beneficiari privați de fonduri europene; în ceea ce privește numărul proiectelor, acesta variază de la 7 (Izvoru Crișului) la 49 (Călățele); din punct de vedere al latenței în accesare, există 9 UAT cu beneficiari care au accesat fonduri din 2008 și 5 UAT cu beneficiari care au accesat abia în 2010; pe sector de activitate, majoritatea fondurilor (72,02% din suma totală) au fost investite în sectorul agricol; următorul sector a fost cel al turismului (16,08%)iar 11,90% au fost alte investiții non-agricole. Astfel, impactul accesării fondurilor europene este variat: investițiile publice în turism au avut un impact neglijabil, având în vedere potențialul turistic al teritoriului și investițiile realizate. Investițiile private în sectorul agricol au avut de asemenea un impact neglijabil, peste 96% din proiecte fiind pe măsura 141, sprijin pentru fermele de semi-subzistență. Investițiile private în activități non-agricole și în turism au avut un impact moderat, promovând economia locală prin înființarea de noi afaceri și deschiderea unor pensiuni în teritoriu. Un impact major l-au avut investițiile publice în infrastructură.

[1] Conform răspunsului furnizat de Direcția Județeană de Statistică Cluj la cererea cu numărul 974/31.07.2015

[2] Conform Raportului Comunităţile de Romi din România – O hartă a sărăciei comunitare prin sondajul PROROMI

[3] Conform Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România: http://www.fonduri-ue.ro/images/files/programe/CU/POCU-2014/20.04/GSOS.4.1.zip

[4] http://www.anofm.ro/statistica

[5] Conform răspunsului furnizat de Direcția Județeană de Statistică Cluj la cererea cu numărul 974/31.07.2015

[6] Conform răspunsului Direcției Județene de Statistică Cluj la cererea 976/31.07.2015