Economie

Împreună, călătoria noastră va fi mai ușoară

Fondul funciar este caracteristic condițiilor de relief și mediu, cu păduri și pășuni reprezentând suprafețe considerabile în 14 UAT, fânețele reprezentând suprafețe considerabile în 12 UAT și terenul arabil reprezentând suprafețe considerabile în 8 UAT. Absente sau prezente pe suprafețe neglijabile sunt terenurile arabile în 6 UAT, viile și livezile în 14 UAT. Procentul terenurilor degradate și neproductive este mai mare decât media națională (1,9%) în 8 UAT, variind de la 2,55% (Măguri-Răcătău) la 12,51% (Călățele). În ceea ce privește proprietatea, predomină cea privată pentru terenuri arabile (99,05%), pășuni (97,95%), fânețe (99,67%), vii (100%) și livezi (100%), respectiv cea publică pentru păduri (54,55%). În ceea ce privește fondul forestier, trebuie menționat că, niciuna dintre entitățile care se ocupă de exploatare forestieră nu este certificată FSC (Forest Stewardship Council), astfel încât nu se poate considera că practică un management forestier corespunzător, aspect îngrijorător nu doar în ceea ce privește silvicultura, ci și în ceea ce privește patrimoniul natural (ariile HNV, siturile Natura 2000 și Parcul Național).

Puține UAT au un randament mediu al terenului arabil, atât neirigat (3 UAT), cât și irigat (5 UAT), însă majoritatea au un randament mediu al pășunilor (12 UAT, atât neirigat, cât și irigat). 8 UAT au un randament neirigat mediu al fânețelor și 9 UAT randament irigat mediu. Mai mult, potențialul agricol este în mare parte scăzut, cel mult mijlociu pentru majoritatea plantelor[1]: potențial scăzut în toate UAT pentru floarea soarelui, soia, legume, orez, năut și lucernă-neirigat; potențial scăzut în 13 UAT și mediu în 1 UAT pentru sfeclă-neirigat și lucernă-irigat; potențial scăzut în 12 UAT și mediu în 2 UAT pentru porumb, hamei și sfeclă-irigat; potențial scăzut în 11 UAT și mediu în 3 UAT pentru cartofi, hrișcă, plante medicinale, fasole-neirigat și mazăre-neirigat; potențial scăzut  în 10 UAT și mediu în 4 UAT pentru fasole-irigat și mazăre-irigat; potențial scăzut în 8 UAT și mediu în 6 UAT pentru cereale păioase, rapiță și flori; potențial scăzut în 6 UAT și mediu în 8 UAT pentru trifoi.

În ceea ce privește potențialul pomicol, situația este asemănătoare: culturile cele mai puțin propice sunt cele de cais, căpșun, coacăz, cătină, agriș, soc, lonicera, aronia, păr, piersic, prun, vișin, gutui și măr, la care există favorabilitate naturală în 0 UAT și favorabilitate potențată variabilă (de la 1 UAT pentru cais la 14 UAT pentru măr). Următoarele culturi ca favorabilitate sunt cele de cireș (1 UAT naturală și 2 potențată), zmeur, mur cu ghimpi, trandafir, măceș și corn (1 UAT naturală și 12 UAT potențată), alun și castan (1 UAT naturală și 14 UAT potențată), respectiv nuc (2 UAT naturală și 13 UAT potențată). Cea mai propice formă de pomicultură este cea de afin, pentru care există favorabilitate naturală în 5 UAT și potențată în 7 UAT. Un aspect important este prezența în teritoriu a 1.207 producători certificați eco pentru varii produse. Astfel, având în vedere că randamentul cel mai bun în teritoriu îl au pășunile și fânețele, iar pentru terenul agricol cea mai favorabilă plantă este trifoiul, activitățile propice în teritoriu sunt creșterea animalelor, unde există potențial, însă nu și capacitate.

Potențialul de procesare este variat: pentru carne de suine, bovine și ovine în afara fermei pe sistem închis este scăzut în 1 UAT și mijlociu în 13 UAT, iar în interiorul fermei pe sistem închis este scăzut în 1 UAT, mediu în 10 UAT și ridicat în 3 UAT; pentru procesare carne de bovine și ovine în afara fermei pe pășunat liber este scăzut în 2 UAT și mediu în 12 UAT, iar în interiorul fermei pe pășunat liber este scăzut în 3 UAT, mediu în 10 UAT și ridicat în 1 UAT; pentru procesare carne de pasăre în afara fermei este scăzut în 1 UAT, mediu în 9 UAT și ridicat în 4 UAT, iar potențialul de procesare în interiorul fermei este scăzut în 1 UAT, mediu în 9 UAT și ridicat în 4 UAT; Pentru lapte, potențialul de procesare în afara fermei pe sistem închis este scăzut în 1 UAT și mediu în 13 UAT, iar potențialul de procesare în interiorul fermei pe sistem închis este scăzut în 1 UAT, mediu în 9 UAT și ridicat în 4 UAT; Potențialul de procesare a laptelui în afara fermei pe pășunat liber este scăzut în 3 UAT și mediu în 11 UAT / în interiorul fermei pe pășunat liber este scăzut în 3 UAT, mijlociu în 10 UAT și mare în 1 UAT.

Capacitatea de colectare a laptelui: scăzută (sub 50%) în toate UAT, iar industrializarea laptelui e scăzută (sub 50%) în 12 UAT și medie (50-90%) în 2 UAT.  În ceea ce privește capacitatea de abatorizare (toate categoriile), este scăzută (sub 50%) în toate UAT. Capacitatea de prelucrare a cărnii (toate categoriile) este scăzută (sub 50%) în 12 UAT și medie (50-90%) în 2 UAT. Capacitatea de prelucrare a legumelor este ridicată (90-110%) în toate UAT, iar capacitatea de producție a plantelor medicinale este medie în 4 UAT și ridicată în 10 UAT. Potențialul de procesare mai ridicat în interiorul fermelor decât în afara lor este justificat și de natura exploatațiilor agricole, pe teritoriul GAL existând: 4.609 gospodării individuale; 641 de societăți agricole; 3.849 capete bovine (medie 7,27 capete/ societate agricolă); 876 capete caprine (medie 292 capete/ societate agricolă); 120 capete găini ouătoare (medie 60 capete/ societate agricolă); 210.240 capete pui carne (medie 70.080 de capete/ societate agricolă); 6.942 capete de ovine (medie 138,81 capete/ societate agricolă); 30 capete porcine (medie 15 capete/ societate agricolă); Lipsa capacității de procesare (în ciuda potențialului existent) se vede și în situația unităților autorizate DSVSA de pe teritoriul GAL: în ceea ce privește procesarea produselor de origine animală, există 5 carmangerii, 2 măcelării, 0 centre sacrificare păsări, 0 centre colectare ouă, 0 centre colectare vânat, 11 centre prelucrare lapte, 0 centre colectare și extracție miere, 1 stupină; în ceea ce privește procesarea produselor de origine non-animală, se remarcă prezența a 0 fabrici de pâine, 7 fabrici de prăjituri, 1 fabrică de făinoase, 4 unități de procesare și conservare fructe/legume, 2 unități de procesare sucuri fructe/legume, 2 unități producție/procesare ciuperci;

Din punct de vedere al comerțului, cererea este și ea existentă, fiind autorizate 152 de magazine alimentare, 3 depozite alimentare, 1 depozit legume și fructe, 2 automate vânzare lapte crud, precum și 6 unități de comerț cu ridicata și amănuntul și 1 supermarket. Astfel, completarea lanțurilor valorice, cel puțin în ceea ce privește produsele alimentare, ar duce la posibilitatea desfacerii în teritoriu a bunurilor (cerere evidențiată de prezența unităților de comerț). Se poate concluziona că cel mai potrivit lucru pentru dezvoltarea economică a teritoriului ar fi completarea lanțurilor valorice care să capitalizeze cât mai multă plus-valoare bunurilor.

[1] Plantele vor fi urmate de sintagma „-irigat” sau „-neirigat” în funcție de randamentul pe care îl au pe terenul agricol în fiecare situație. În cazul plantelor care nu sunt urmate de sintagma „-irigat” sau „-neirigat”, potențialul este la fel pentru ambele situații.